Valva aortica se afla in calea de iesire a sangelui din ventriculul stang(VS), intre acesta si radacina aortei. Are trei cuspe care sunt inserate la baza aortei, in sinusurile Valsalva, unde isi au originea arterele coronare (stanga si dreapta).
Ele sunt denumite in functie de originea arterelor coronare; cuspa coronara stanga (corespunde sinusului Valsalva unde isi are originea artera coronara stanga); cuspa coronara dreapta (corespunde sinususlui unde isi are originea coronara dreapta) si cuspa noncoronariana (corespunde sinusului Valsalva in care nu exista artere coronare).
Insuficienta aortica produce o crestere a volumului de sange din VS (in diastola, la volumul normal se adauga si sangele regurgitat din aorta) ducand in timp la suprasolicitatea si marirea acestuia in volum. Dupa aceea apare disfunctia ventriculului stang, cu scaderea fractiei de ejectie (functiei de pompa) si cresterea presiunii sangelui in circulatia pulmonara.
Afla mai multe detalii de la un cardiolog bun in Iasi.
Regurgitare aortica este clasificata (in functie de gravitate) ca fiind usoara, moderata si severa. In functie de modul de aparitie poate fi acuta (regurgitarea apare brusc si este severa- apare in endocardita sau in disectia de aorta) sau cronica (exista o regurgitare usoara sau moderata care se agraveaza treptat in timp).
Insuficienta aortica usoara si moderata sunt de regula bine tolerate. Simptomele apar in insuficienta aortica severa, imediat sau la scurt timp de la aparitia ei in forma acuta, iar in IA cronica, simptomele apar si se agraveaza in timp.
Acuzele cele mai frecvente sunt oboseala si dispneea la efort, dispneea paroxistica nocturna, dispneea cu ortopnee (pacientul respira greu in pozitia culcat) iar in formele severe mai apare si durere toracica cauzata de scaderea fluxului de sange in arterele coronare (din cauza scaderii presiunii in aorta). Un cardiolog in Iasi este solutia tuturor problemelor tare de aceasta natura.
Palpitatiile apar deseori la pacientii cu insuficienta aortica, din cauza dilatarii VS. In formele severe si prelungite de IA, apar edeme gambiere (acumulare de lichid la gambe), marirea ficatului si a abdomenului (tot prin acumulare de lichid).
Pacientii asimptomatici, cu functie sistolica VS normala sunt urmariti periodic (la sase luni) si se intervine cand apar simptomele sau in lipsa lor, in momentul in care VS se mareste si functia de pompa a inimii scade (parametri urmariti ecografic: cresterea in dimensiuni a VS – diametrul lui in sistola peste 55 mm si in diastola peste 70 mm si scaderea fractiei de ejectie sub 55 %).
Agravarea simptomelor (aparitia lor in repaus); marirea VS si scaderea fractiei de ejectie, cresc riscul de deces intraoperator si supravietuirea postoperator. Cu toate acestea, protezarea valvulara la acesti pacienti este, pe termen mediu si lung, superioara tratamentului medicamentos in ceea ce priveste supravietuirea si calitatea vietii.