Ecocardiografie / Ecografie Doppler

Este un test neinvaziv ce detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a inimii; evalueaza simptomele si semnele ce pot indica probleme cardiace.

Investigații complete de imagistică – Ecografie Doppler, ecografie cardiacă în mod M, 2D și 3D

Aveți nevoie de o ecocardiografie pentru a verifica starea de sănătate a inimii dvs.? La centrul medical Cardiocenter, venim în întâmpinarea pacienților noștri cu investigații de ecografie inimă de înaltă precizie (atât ecografie cardiacă, cât și vasculară), ca parte a procesului de diagnosticare a diferitelor patologii cardiovasculare.

În clinica noastră aveți acces la o gamă completă de investigații imagistice (ecocardiografie): ecografie în mod M, ecografie Doppler, ecografie bidimensională (2D) și tridimensională (3D), pentru evaluarea în amănunt a diverselor componente ale sistemului cardiovascular. Aceste tipuri de ecografie inimă permit vizualizarea amănunțită a tuturor structurilor cordului, prezentând o eficiență ridicată în identificarea și diagnosticarea diverselor anomalii: modificările de dimensiune ale inimii, volumul insuficient de sânge pompat și închiderea/deschiderea deficitară a valvelor (vizibile la o ecografie Doppler), malformații congenitale, tumori, cheaguri sanguine etc.

Centrul medical Cardiocenter îmbină precizia și performanța tehnologiilor de ultimă generație cu experiența și profesionalismul colectivului medical, reușind să ofere servicii medicale la standard de excelență, în domeniul cardiologiei și nu numai.

Indiferent de tipul de ecografie cardiacă pentru care optați (ecografie Doppler/în mod M/2D/3D) sau dacă aveți nevoie de o examinare imagistică completă, vă invităm să ne treceți cu încredere pragul pentru a vă asigura că inima dvs. este bine! Solicitați o programare!

Ce reprezintă o ecocardiografie?

O ecocardiografie sau o ecografie cardiacă este principala metodă imagistică în cardiologie şi cea mai solicitată, permitand studierea şi vizualizarea amănunţită a tuturor structurilor cordului (cavităţile, valvele, septurile, muşchii). Datorită acesteia, se pot cunoaşte cu precizie parametrii care definesc atât funcţia de contracţie, cât şi funcţia de relaxare a inimii. Cu ajutorul ei, poate fi măsurată grosimea pereţilor inimii, pot fi vizualizate şi diagnosticate corect leziunile valvulare, congenitale, miocardice. Nu în ultimul rând, o ecografie inimă permite şi analizarea pericardului (a învelişului în care se găseşte inima), iar o inflamaţie la nivelul acestuia poate fi ușor depistată în unele cazuri.

Ca investigaţie, o ecografie cardiacă este valoroasă atât pentru stabilirea unui diagnostic iniţial, cât și pentru urmărirea, aprecierea severităţii şi ghidarea tratamentului pentru majoritatea afecţiunilor cardiovasculare.

Întrucât utilizează ultrasunetele, o ecocardiografie nu prezintă niciun risc pentru pacient, este nedureroasă, neinvazivă şi poate fi efectuată de câte ori aveţi nevoie (lucru pe care nu-l puteţi efectua la o tomografie computerizată, de exemplu). Şi copiii sau femeile gravide pot apela cu încredere la o ecografie cardiacă. În plus, este recomandată oricărei persoane care are hipertensiune arterială, pentru a cunoaşte în ce măsură îi este afectată inima. O ecocardiografie este folosită atât în urgenţele cardiovasculare, cât şi în bolile cronice.

Există mai multe moduri de examinare ecografică: ecografie în mod M, ecografie bidimensională, ecografie Doppler (ecografie Doppler de tip pulsat, spectral şi color) şi ecografie tridimensională (3D). Toate aceste moduri dau informaţii complementare şi sunt folosite pentru o evaluare cardiacă completă, succesiv sau simultan.

• O ecografie cardiacă în mod M redă mişcarea structurii cardiace urmărite în funcţie de timp. Se caracterizează prin rezoluţie temporală foarte bună. Este utilă pentru efectuarea exactă a unor măsurători: distanţe, grosimea pereţilor, fracţie de scurtare, etc.
• O ecografie inimă bidimensională permite vizualizarea tuturor structurilor cardiace: cavităţi, pereţi, valve, pericard; oferă date morfologice şi de funcţie cardiacă: dilatarea cavităţilor, hipertrofia pereţilor, aspectul şi mişcarea valvelor, contractilitatea miocardului, prezenţa de lichid în pericard, etc.
• O ecografie Doppler (ecografie Doppler arterială sau ecografie Doppler venoasă) permite vizualizarea curgerii sângelui în cavităţile cardiace şi efectuarea unor măsurători hemodinamice utile pentru cuantificarea severităţii unor boli: valvulopatii, cardiomiopatii, hipertensiune pulmonară, etc.
• O ecografie inimă tridimensională reprezintă tehnica de analiză a structurilor şi funcţiei contractile a inimii folosită în cazul bolilor valvulare, malformaţiilor congenitale şi a cardiomiopatiilor ce utilizează secţiuni virtuale ce permit reconstrucţia anatomică tridimensională a cordului în mişcare.

Când este indicat să efectuați o ecocardiografie?

O ecocardiografie este necesară în cazul în care simţiţi unul din simptomele:

• Dificultate în respiraţie, în repaus sau la efort;
• Oboseală excesivă;
• Umflarea picioarelor;
• Dureri toracice;
• Palpitaţii ale inimii;
• Dereglări de ritm cardiac.

În funcție de simptomele prezentate, medicul specialist vă va îndruma către o ecografie inimă potrivită (o ecografie în mod M, o ecografie Doppler, bidimensională sau tridimensională) sau către un examen cardiac mai complex.

Pregătire

Purtați haine lejere, cu o cămașă sau bluză cu nasturi în față. Nu există nicio pregătire specială pentru acest test. Puteți mânca și bea înainte de efectuarea ecocardiografiei, iar dacă urmaţi un anumit tratament pentru boala de inimă de care suferiţi, nu este necesar să întrerupeţi medicaţia.

Cum se efectuează o ecocardiografie?

Procedura se efectuează foarte uşor şi nu necesită mult timp. Pacientul trebuie să se dezbrace până la brâu și să se întindă pe partea stângă, cu brațul stang sub cap. Medicul sau o asistentă va aplica pe toracele pacientului 3 electrozi (mici plasturi autoadezivi). Electrozii vor fi conectaţi prin intermediul a 3 fire la ecocardiograf pentru a înregistra activitatea electrică a inimii dumneavoastră (electrocardiogramă). O sondă va fi folosită de medic pe pieptul pacientului, folosindu-se un gel special care ajută ca ultrasunetele să se transmită mai bine prin piele. Sonda este conectată printr-un fir la un aparat care procesează ultrasunetele și afișează imagini pe un ecran. Pulsații de ultrasunete sunt trimise cu ajutorul sondei prin piele și până la inima, apoi se întorc ca niște ecouri și sunt înregistrate de ecograf în timp real, astfel încât imaginile se sumează și arată nu doar structura, ci și mișcarea inimii (a muschiului și a valvelor). Medicul plimbă sonda pe pieptul pacientului pentru a obține imagini cât mai clare și pentru a vedea inima din mai multe perspective, observându-se dacă exista valve bolnave, îngroșări de perete cardiac sau defecte congenitale.

Investigația poate dura între 15 și 60 de minute, în funcție de claritatea imaginii și de numărul de măsurători speciale necesare. Nu este necesar niciun fel de pregătire specială pentru ecocardiografie, pacientul poate mânca, bea și lua medicamentele în mod normal atât înainte, cât și după o ecografie inimă. Important de știut este faptul că o ecografie cardiacă nu prezinta niciun risc, nu este invazivă, nu este dureroasă și poate fi repetată fără griji de câte ori este nevoie (spre deosebire de radiografie sau CT, nu implica radiații).
Ce informații furnizează o ecocardiografie?

O ecografie cardiacă va furniza informaţii despre:

• Mărimea inimii: o inimă „mărită” poate fi rezultatul hipertensiunii arteriale, a valvelor cardiace deficitare sau a insuficienţei cardiace;
• Mişcarea muşchiului cardiac: afectarea mişcării unei părţi din muşchiul inimii apare secundar infarctului miocardic sau în boala cardiacă ischemică avansată;
• Valvele inimii: ecografia cardiacă este metoda de diagnostic cea mai importantă în afecţiunile valvulare sau în defectele congenitale;
• Aorta: ecografia cardiacă este utilizată de rutină pentru a diagnostica anevrismul (dilatarea) de aortă;
• Cheaguri de sânge sau tumori care se pot găsi în inimă;
• Afecţiuni ale pericardului etc.

Limitele ecocardiografiei

Ultrasunetele folosite într-o ecografie inimă au frecvență foarte înaltă, de 1-5 Mhz. Ele se reflectă atunci când ating structurile organismului, datele rezultate fiind interpretate de un computer și transformate în imagini. Totuși, ultrasunetele au limi­tele lor, adică nu se pot folosi în cazul structurilor care conțin aer, pentru că, în acest caz, se reflectă în totalitate. Nici în cazul oaselor, când sunt absorbite total. Exami­narea cordului, situat în spatele plămânilor și al oaselor cavitatii toracice, ridică unele probleme în acest sens. De aceea, în ecocardiografia transtoracica (cea mai răspândită formă de exami­nare) trebuie căutate anumite puncte, „ferestre”, prin care ultrasunetele pot ajunge la inimă.

Totuși, dacă exista anomalii locale (de exemplu obezitate, sâni mari, afecțiuni pulmonare cronice ca emfizemul, caracterizat printr-o retenție crescută de aer în plămân sau o construcție particulară a cutiei toracice), rezultatele obținute pe această cale nu sunt concludente. În acest caz, se recurge la ecografia transesofagiană, în care transductorul care emite ultrasunetele se colecteaza „ecourile” este introdus prin cavitatea bucală în esofag, în apropierea inimii.