Vă rugăm să răspundeţi cu DA sau NU dacă în cazul dumneavoastră se aplică afirmaţiile:

  1.  circumferinţa abdominală (măsurată la nivelul crestelor iliace) este mai mare sau egală cu: 94 cm pentru bărbaţi/80 cm pentru femei;
  2.  trigliceridele serice sunt mai mari sau egale cu 150 mg/dl (1,7mmol/L) sau urmaţi un tratament pentru hipertrigiceridemie.
  3.  tensiunea arterială sistolică este mai mare sau egală cu 130mmHg sau tensiunea arterială diastolică este mai mare sau egală cu 85 mmHg sau urmaţi deja un tratament pentru hipertensiune arterială;
  4.  HDL-colesterolul este mai mic de 40mg/dl (1,03mmol/L) pentru femei şi mai mic de 50mg/dl (1,3mmol/L) pentru bărbaţi sau deja urmaţi un tratament pentru HDL-colesterol;
  5.  glucoza serică mai mare sau egală cu 100 mg/dl sau tratament pentru diabet.

Medicamentele care se administrează pentru hipertrigliceridemie, respectiv pentru HDL – colesterol scăzut se numesc fibraţi sau acid nicotinic.

Rezultatele testului:

  •  Dacă aţi acumulat cel puţin trei DA, tocmai aţi fost diagnosticat cu sindrom metabolic.
  • Dacă aţi acumulat unul sau doi DA, prezentaţi cel puţin un factor de risc pentru boala cardiovasculară.

 

 

  •  Persoanele cu diagnosticul de sindrom metabolic au un risc mare (10% la 10 ani) de a face ateroscleroză (îngroşarea localizată sau difuză a vaselor de sânge) la o vârstă tânără şi pe mai multe vase. Sunt afectate atât vasele cu diametru mare, cât şi cele cu diametru mic. Arterele care irigă muşchiul inimii (arterele coronare), cele care irigă creierul (arterele carotide), cele care irigă muşchii de la picioare (arterele femurale) sunt vase cu diametru mare. Aşa încât riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral şi/sau înfundarea vaselor ce irigă muşchii de la picioare, care poate să meargă pînă la amputaţie, sunt complicaţii apărute la  persoanele cu diagnosticul de mai sus. Îmbătrânirea precoce a vaselor mici de la nivelul ochilor, sau de la nivelul rinichilor poate duce chiar la orbire sau la îmbolnăvirea gravă a rinichilor până la dializă.
  •  Cantitatea de insulină secretată de celulele pancreatice ale acestor bolnavi este scăzută. Pe de altă parte ei prezintă creşterea rezistenţei celulelor din diverse părţi ale organismului la acţiunea insulinei. Astfel, rezerva de insulină a organismului se va epuiza repede. Deci, pacienţii care au deja diabet vor prezenta o evoluţie rapidă a bolii, cu complicaţ ii multiple şi severe, iar cei care nu au încă diagnosticul de diabet, îl vor avea într-un viitor apropiat.
  •  Grăsimea în exces, care este una din caracteristicile acestor bolnavi, secretă unele substanţe care favorizează depunerea accelarată a grăsimilor pe peretele vascular şi formarea de cheaguri de sânge care pot duce la obstrucţia definitivă a vaselor de sânge.
  •  Endoteliul, unul din straturile peretelui vascular, este afectat grav în acest sindrom. La nivelul lui şi cu ajutorul său se menţine balanţa între factorii nocivi, care duc la îngroşarea, respectiv la formarea de cheaguri în interiorul vasului de sânge şi factorii protectori.
  • Toţi factorii menţionaţi anterior se condiţionează reciproc. Asocierea lor creşte riscul de boală cardiovasculară al pacientului. Controlul eficient al unuia dintre ei îi va influenţa pozitiv şi pe ceilalţi.
  •  Atât medicul cât şi pacientul trebuie să privească sindromul metabolic ca un tot unitar, dar să încerce, în acelaşi timp, să acţioneze pe fiecare parametru în parte.

Controlul factorilor de risc

Redefinirea siluetei Obiectiv: circumferinţă abdominală <80 cm (femei) <94 cm(barbaţi)

Grăsimea abdominală nu este doar inestetică, indiferent de vârstă, dar şi periculoasă.

Monitorizarea excesului de grăsime se poate face atât prin Indicele de masă corporală (IMC) cât şi prin măsurarea circumferinţei abdominale, folosind o ruletă flexibilă sau un centimetru de croitorie.

Vă puteţi calcula IMC folosind următoarea formulă:

IMC=greutate (kg)/înălţime2

Circumferinţa abdominală poate fi crescută atât la pacienţii obezi (IMC > 30 kg/m2), cât şi la cei supraponderali (IMC cuprins între 25-29.9 kg/m2).

Acest parametru nu determină doar prin el însuşi un risc anume de boală cardiovasculară, ci prin asocierea sa frecventă cu hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, colesterolul total crescut, LDL-colesterol crescut, hipertrigliceridemie.

Paşi de urmat:

  •  scăderea greutăţii cu 7-10% din valoarea iniţială în următorul an;
  •  menţinerea greutăţii atinse după un an, continuarea pierderii în greutate până la IMC< 25 kg/m2.

Sfaturi practice:

  •  beţi 2 litri de apă plată pe zi, sucuri naturale, ceaiuri;
  •  nu beţi sucuri carbogazoase;
  •  folosiţi alcoolul în cantităţi minime, ocazional (30ml/zi bărbaţii, 15ml/zi femeile);
  •  nu mâncaţi ciocolată, napolitane, sticksuri;
  •  stabiliţi-vă trei mese principale şi două gustări;
  •  de cel trei puţin 5 ori/săptămână, efectuaţi minim 30 de minute de exerciţii fizice (mers pe jos, mers pe bicicletă, steper);

!!! Dacă sunteţi diagnosticat deja cu o anumită boală, cereţi mai întâi sfatul medicului curant!!!

Scăderea trigliceridelor

Obiectiv:
Scăderea trigliceridelor serice sub 150 mg/dl:

  •  trigliceridele sunt stocate în celule grase din diferite părţi ale organismului şi constituie rezerva de energie a organismului, deci avem nevoie de ele, dar cu măsură.
  •  hipertrigliceridemia creşte riscul de boală cardiovasculară, mai ales prin asocierea sa cu: obezitatea, diabetul zaharat, fumatul, alimentaţie inadecvată, lipsa activităţii fizice, consumul de alcool.

Paşi de urmat:

  •  renunţaţi la fumat;
  •  dacă deja sunteţi diabetic, adresaţi-vă medicului de diabet şi boli de nutriţie şi rugaţi-l să vă întocmească o nouă schemă de alimentaţie;
  •  dacă primiţi deja un tratament pentru hipertrigliceridemie şi aţi atins valoarea ţintă, continuaţi şi faceţi o verificare la fiecare 3 luni; dacă nu aţi atins valoarea ţintă luaţi-vă o programare la medicul cardiolog sau la medicul spacialist în boli de nutriţie pentru a vedea ce e de făcut mai departe;
  •  nu mai folosiţi zahăr pentru a îndulci mâncarea;
  •  evitaţi produsele de patiserie, dulciurile, ciocolata, îngheţata;
  •  consumaţi grăsime în cantităţi de maximum 70-90 mg/zi;
  •  preparaţi mâncarea fiartă sau înnăbuşită, nu prăjită;
  •  folosiţi la mâncare uleiuri cu puţine grăsimi (floarea soarelui, soia, măsline);
  •  evitaţi slănina, carnea de porc, pieliţa de la carnea de pasăre;
  •  mâncaţi fructe proaspete şi legume;
  •  dacă după 6 săptămâni de regim nu aţi atins valoarea ţintă, faceţi o programare la medicul specialist cardiolog sau la medicul specialist în boli de nutriţie.

Tensiunea la control!

Obiectiv:

  • tensiunea arterială sistolică <130 mmHg
  • tensiunea arterială diastolică <85 mmHg

Acţiunea tensiunii arteriale crescute asupra pereţilor vaselor de sânge duce la o îmbătrânire prematură a
lor, deci la ateroscleroza. În afară vaselor de sânge, hipertensiunea duce la îngroşarea muşchiului inimii,
la îmbolnăvirea rinichilor, la pierderea vederii. Atât prin valorile sale, cât şi prin asocierea cu alţi factori
de risc, hipertensiunea determină un risc crescut de boală cardiovasculară.

Foarte important! Hipertensiunea arterială:

  •  nu doare, deci poate evolua ani de zile până să fie diagnosticată;
  •  îmbolnăveşte încet şi sigur;
  •  se poate manifesta direct cu ocazia unui accident vascular cerebral, infarct miocardic sau ruptură de aortă. Tocmai de aceea, hipertensiunea arterială trebuie depistată şi tratată la timp.

Paşi de urmat:

  •  renunţaţi la fumat
  •  hipertensiunea e o boală ce trebuie tratată toată viaţa, odată ce a fost diagnosticată!!!
  •  dacă sunteţi deja hipertensiv şi nu aţi atins ţintele menţionate faceţi o programare la medicul specialist cardiolog.
  •  limitaţi-vă consumul de sare la sub 6 grame pe zi. Toate alimentele conţin o cantitate de sare, mai ales mezelurile sau brânzeturile. Sarea poate fi înlocuită la prepararea mâncărurilor cu mărar, pătrunjel, cimbru, usturoi etc.
  •  continuaţi scăderea în greutate şi exerciţiile fizice, ele singure pot duce la scăderi uşoare ale valorilor tensiunii.
  •  Dacă după ce aţi început tratamentul medicamentos începeţi să vă simţiţi mai prost ca înainte de a-l lua (ameţeli, oboseală), nu-l întrerupeţi! Adresaţi-vă medicului dumneavostră!
    Vaselor de sânge care irigă creierul le trebuie un timp să se reobişnuiască să lucreze la presiuni mai joase.

 

Ajutaţi colesterolul bun să crească!

Obiectiv:
Creşterea HDL colesterolului, numit şi “colesterolul bun” peste 40 mg/dl la bărbaţi şi peste 50 mg/dl la femei.

  •  HDL colesterol sau “colesterolul bun”, ajută la găsirea şi recuperarea LDL colesterolului sau “colesterolul rău” şi îl duce înapoi la ficat pentru a fi metabolizat
  •  Se ştie că o scădere cu 1% a HDL colesterol poate duce la o creştere a riscului de boală cardiovasculară cu 2- 3%
  •  Scăderea HDL colesterol este întâlnită frecvent la persoanele care au şi hipertrigliceridemie.

Paşi de urmat:

  •  renunţaţi la fumat (fumatul scade HDL colesterolul);
  •  dacă deja urmaţi un tratament pentru creşterea HDL colesterolului şi nu aţi atins încă ţintele faceţi o programare la medicul specialist cardiolog;
  •  revedeţi recomandările precedente referitoare la regimul alimentar, exerciţii fizice! Toate şi fiecare în parte vă vor ajuta să creşteţi colesterolul bun!
  •  dacă după 6 săptămîni în care aţi respectat recomandările precedente nu aţi atins valorile propuse, adresaţi-vă medicului specialist cardiolog sau medicului specialist în boli de nutriţie.

Atenţie la glicemie!

Obiectiv: Glicemia <100mg/dl

Excesul de zahăr în sînge duce în timp la apariţia diabetului zaharat, care este un duşman chiar mai periculos decât hipertensiunea şi la fel de silenţios. El duce la un proces de îmbătrânire precoce şi extinsă a tuturor vaselor din organism şi a nervilor, afectând organe ca inima, ficatul, rinichii, ochii, creierul, etc.
Riscul cardiovascular rămâne crescut dacă nu controlaţi valorile glicemiei, chiar dacă vă controlaţi toti ceilalţi factori de risc cardiovascular!!!

Paşi de urmat:

  •  dacă sunteţi deja diabetic, faceţi o programare la medicul de diabet şi boli de nutriţie şi discutaţi care sunt factorii care au determinat neatingerea valorii ţintă;
  •  dacă aveţi o glicemie între 100-110mg/dl, continuaţi să faceţi exerciţii fizice, să scădeţi în greutate şi să vă alimentaţi conform recomandărilor medicale;
  •  repetaţi testul peste 6 săptămâni! Dacă nu aţi obţinut ce v-aţi propus, faceţi o programare la medicul specialist in boli de nutriţie.

 

Recitiţi totul cu atenţie!
Uitaţi-vă în oglindă!
Sunt lucruri care se văd şi au nevoie de o schimbare!
Sunt lucruri care nu se văd şi trebuie schimbate!
Puteţi reuşi! Totul e să vreţi!

Contactati-ne        0332 104 350