Ce sunt factorii de risc cardiovascular?


Factorii de risc reprezintă condiţii ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară.
Cu cât aveţi mai mulţi factori de risc, cu atât posibilitatea de a vă îmbolnăvi sau chiar de a muri de cauză cardiacă este mai mare.
Pe de altă parte, absenţa factorilor de risc la un moment dat nu vă garantează protecţia faţă de apariţia bolii!

În România bolile cardiovasculare sunt responsabile de 6 din 10 decese.
Creşterea numărului de bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare este comună în toate societăţile de consum.
Vestea bună este că acum se ştie în bună parte cum puteţi preveni şi trata aceste boli.
Pentru că este mai simplu şi mai ieftin să previi decât să tratezi!
“Problemele nu sunt decât soluţii care aşteaptă să fie puse în practică.” – Liz Babbs

Prevenţia implică acţiuni menite să reducă apariţia bolilor sau să minimalizeze urmările acestora. În primul caz se vorbeşte despre prevenţia primară iar în al doilea caz despre prevenţie secundară.

Ateroscleroza

Principala cauză a bolilor cardiovasculare, ateroscleroza înseamnă îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu grăsimi (în principal colesterol). Arterele sunt vasele ce transportă sângele de la inimă spre întregul corp. Pot fi afectate arterele inimii (conducând la boala ischemică cardiacă), dar şi arterele ce alimentează alte organe (de exemplu creierul sau membrele inferioare).

Infiltrarea peretelui determină reducerea variabilă a diametrului vasului respectiv şi implicit a fluxului sângelui până la stoparea sa (temporară sau definitivă). Astuparea unei artere are drept consecinţă infarctul. Reducerea diametrului vasului cu diminuarea circulaţiei sângelui sub necesităţile organului în timpul efortului sau, mai grav, în repaus, determină ischemie. În ambele cazuri forma comună de manifestare este durerea, dar prezenţa ei nu este regulă! Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează “în tăcere” o perioadă variabilă de timp.

Ateroscleroza este accelerată de expunerea la factorii de risc cardiovasculari.
O parte din factorii de risc pot şi trebuie să fie identificaţi de către pacienţi. De aceea este important ca aceştia să fie în primul rând cunoscuţi, iar educaţia sanitară este deosebit de importantă în orice ţară civilizată.
În tabel vă prezentăm schematic principalii “inamici” ai inimii dumneavoastră, factorii de risc cardiovasculari.

După cum se observă, unii pot fi “atacaţi”, alţii nu. Sunt lucruri pe care nu le puteţi schimba: vârsta, sexul, istoricul familial de boli cardiovasculare.
Dar există duşmani mai mari, ce au apărut în viaţa omului ca urmare a “binefacerilor” civilizaţiei moderne: sedentarismul, obezitatea, dar şi a deficienţelor ei: stressul, fumatul, drogurile. Din fericire, aceştia pot fi evitaţi sau eliminaţi chiar de către dumneavoastră. În acest fel vă veţi diminua considerabil riscul cardiovascular. Există şi inamici cărora le puteţi ţine piept cu succes dacă apelaţi la ajutorul medicului: hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut trebuie controlate periodic şi tratate, de regulă toată viaţa, cu medicamente.
Există şi aliaţi în această luptă? Da, şi ei trebuie folosiţi şi protejaţi: o fracţiune “bună” a colesterolului (HDL), activitatea fizică, estrogenii (hormonii feminini).
În această luptă rolul dumneavoastră, ca pacient, este poate la fel de important ca cel al medicului: trebuie să conştientizaţi şi să evitaţi pericolul, până nu e prea târziu!
De aceea vă vom prezenta pe scurt principalii factori de risc, cât şi în ce fel îi puteţi controla, împreună cu medicul dumneavoastră.

1. Factorii de risc neinfluentabili

Vârsta

Riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă. Dacă sunteţi bărbat peste 45 ani sau femeie peste 55 ani sau la menopauză, aveţi un risc cardiovascular crescut. O dietă echilibrată şi menţinerea unei activităţi fizice pot întârzia procesul ireversibil de îmbătrânire..

Sexul

Bărbaţii au un risc mai mare de a face boli cardiovasculare mai precoce în timpul vieţii decât femeile.
După menopauză dispare efectul protector al hormonilor feminini (estrogenii) şi riscul devine comparabil între cele două sexe. Asocierea altor factori de risc (de exemplu fumatul) creşte semnificativ riscul la femei, chiar înainte de menopauză.
Aşadar, dacă sunteţi fumătoare, riscaţi să pierdeţi beneficiile temporare ale statului de femeie – din punct de vedere al riscului cardiovascular, desigur.

Ereditatea

Sunt bolile cardiovasculare “moştenite” de la părinţi?

Cele despre care vorbim, consecinţă a aterosclerozei, nu. În schimb poate fi transmisă o predispoziţie de îmbolnăvire care împreună cu anumiţi factori de mediu şi obiceiuri comune să favorizeze apariţia bolii.
Astfel, dacă părinţii şi/ sau fraţii dumneavoastră au fost hipertensivi, diabetici, sau au avut un infarct la vârstă tînără (sub 55 ani), există “şansa” să suferiţi de aceeaşi boală.
Ereditatea include şi apartenenţa la o anumită rasă (de exemplu, afroamericanii prezintă cu o frecvenţă mult mai mare decât alte rase diabet şi formă severă de hipertensiune arterială).
Este evident că peste peste 50 ani aproape oricine întruneşte cel puţin 2 din aceşti factori.

Ce e de făcut?

Dacă nu aţi fost la medic până acum (pentru că nu aţi avut nevoie sau din alte motive), e timpul să o faceţi.
Printr-o examinare completă şi o serie de analize “de rutină” acesta vă poate evalua riscul cardiovascular, ţinând cont de: vârstă, sex, statusul de fumător, valoarea tensiunii arteriale şi cea a colesterolului.
Prezenţa diabetului zaharat este, de asemenea, un element negativ important, ce impune măsuri speciale. Pacientul diabetic porneşte din start cu un risc cardiovascular înalt, indiferent de prezenţa celorlalţi factori de risc.
Nu este obligatorie determinarea fibrinogenului, proteinei C reactive, homocisteinei, lipoproteinei(a), apolipoproteinei B – factori de risc mai nou descoperiţi, încă studiaţi cu privire la importanţ a lor în bolile cardiovasculare şi cerebrale.

2. Factorii de risc influentabili

Fumatul

Pe toate pachetele de ţigări scrie:

“Fumatul dăunează grav sănătăţii”.

E adevărat. În primul rând, dăunează inimii. Indiferent de prezenţa celorlalţi factori de risc, fumătorul are un risc de două ori mai mare de a face un infarct decât o persoană nefumătoare. Chiar şi sub 5 ţigări pe zi sunt periculoase.

În plus, fumatul determină şi alte boli teribile: cancer cu diverse localizări (limbă, gât, plămân), insuficienţă respiratorie. Scade atenţia şi viteza de gândire. La bărbaţi poate fi cauză de impotenţă.
Copiii femeilor însărcinate fumătoare sau doar expuse la fumul de ţigară pot dezvolta boli grave cauzatoare de moarte.

Ţigările cu conţinut redus de nicotină (“light”= uşoare), nu vă “uşurează” de risc, deoarece dăunător este monoxidul de carbon din fumul de ţigară. Aşa se explică, de altfel, creşterea riscului şi la fumătorii pasivi.
Faptul că renunţarea la fumat reduce riscul de a muri din cauza unui atac cardiac sau cerebral a fost clar dovedită ştiinţific.
În ţări precum SUA, unde campaniile active antifumat au dus la reducerea numărului fumătorilor, s-a constatat şi o reducere a evenimentelor cardiovasculare.
În schimb, în România numărul fumătorilor a crescut, în special la tineri. Ca o consecinţă, şi numărul de infarcte severe apărute la persoane sub 40 ani ce nu au alt factor de risc decât fumatul.

În concluzie, dacă nu fumaţi, nu vă apucaţi!
Mai mult, încercaţi să-i faceţi pe cei din jurul dumneavoastră să renunţe la fumat!

Dacă fumaţi, lăsaţi-vă! Nu e niciodată prea târziu pentru a vă lăsa! Nimic nu va fi mai benefic pentru
sănătatea dumneavoastră!

După 20 minute de la ultima ţigară organismul dumneavoastră deja simte efectele benefice!

  • tensiunea arterială crescută în timpul fumatul se reduce
  •  după numai 24 ore începe să scadă riscul de infarct, la un an se reduce la jumătate iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumător
  •  după 10 ani scade riscul de cancer pulmonar la jumătate

Cum vă puteţi lăsa de fumat?

  •  În primul rând trebuie să doriţi să vă lăsaţi!
  •  Oricât de imposibil pare, e mai bine să o faceţi brusc, nu reducând din numărul de ţigări.
  •  Nu vă veţi îngrăşa dacă nu veţi înlocui ţigările cu diverse gustări.
  •  Dacă totuşi simţiţi nevoia, alegeţi un fruct sau un pahar cu ceai ori suc de fructe neîndulcite; sau, mai bine, apa plată!
  •  În anumite cazuri, există şi varianta plasturilor cu nicotină.
  •  Relaxaţi-vă: respiraţi adânc şi expiraţi încet; nu uitaţi: dorinţa de a fuma va trece!
  •  Activitatea fizică, sportul, reduc tensiunea şi dorinţa de a fuma.

 

Hipertensiunea arterială

Se spune că hipertensiunea arterială (HTA) este un “ucigaş tăcut”. De regulă creşterea tensiunii arteriale nu se simte, astfel că depistarea ei este întâmplătoare, iar debutul nu se poate şti cu siguranţă.
În 90-95% din cazuri nu se cunoaşte cauza ei. Factori precum vârsta, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi de sare cresc riscul de apariţie a HTA.
Frecvent este însoţită de prezenţa altor factori de risc: obezitate, sedentarism, diabet, colesterol crescut. HTA îmbolnăveşte nu doar inima, dar şi rinichii şi reprezintă o posibilă cauză de invaliditate prin paralizia secundară atacului cerebral.


Ce este hipertensiunea arterială?

Tensiunea arterială (TA) este presiunea din interiorul vaselor de sânge. De obicei ea se măsoară la braţ şi se determină două valori: una maximă (sistolică) şi una minimă (diastolică). Valoarea normală este 120/70 mmHg.

Sunteţi hipertensiv dacă tensiunea dumneavoastră depăşeşte la măsurători repetate valorile 140 mmHg
(pentru maximă), respectiv 90 mmHg (pentru minimă) sau luaţi un tratament pentru HTA.

  •  Este binecunoscută aşa zisa hipertensiune arterială de “halat alb”, pe care o fac pacienţii la contactul cu un cadru medical. De aceea valorile crescute trebuie înregistrate repetat. Este încurajată măsurarea la domiciliu a
    TA (dacă există această posibilitate)
  •  Tensiunea arterială este un parametru variabil! De la un moment la altul al zilei aceasta poate varia, între anumite limite, în mod normal, fară consecinţe negative.
    Abordarea HTA (regim şi/sau diverse tipuri de medicamente) se face diferit în funcţie de nivelul creşterii peste valorile normale, dar şi de prezenţa altor boli asociate (de exemplu prezenţa diabetului impune un tratament mai agresiv). Toate aceste decizii vor fi luate de către medicul dumneavoastră!


Ce trebuie să ştiţi

  • Tratamentul trebuie continuat toată viaţa, sub îndrumarea periodică a unui medic.
  • Nu uitaţi să vă luaţi medicamentele în mod regulat, mai ales când mergeţi la medic, chiar şi pentru analize!
    Este important ca acesta să ştie cum se comportă tensiunea dumneavoastră sub tratament.
  •  Dozele de medicamente pot fi corectate, la indicaţia medicului, în funcţie de rezultat, de efectele adverse sau de alte boli/complicaţii survenite în timp.
  •  Schimbarea stilului de viaţă (oprirea fumatului, restricţia moderată la sare, reducerea consumului de alcool, activitatea fizică şi scăderea în greutate) contribuie în mod favorabil la controlul TA, uneori permiţând reducerea medicaţiei.
    Ţinta terapiei trebuie să fie obţinerea unei valori a TA sub 140/80 mmHg (iar la diabetici sub 130/80 mmHg)

Dislipidemiile

Ce sunt dislipidemiile?
Creşterea colesterolului şi/sau a trigliceridelor peste valorile normale. Cu cât creşterea e mai mare, cu atât riscul cardiovascular este mai mare.
Valori normale*
Colesterol total: sub 200 mg/dl
LDL colesterol: sub 100 mg/dl
HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector)
Trigliceride: sub 150 mg/dl
*Există variaţii destul de mari în ceea ce privesc valorile normale de la un laborator la altul. Interpretarea rezultatelor se face de către medic.

Colesterolul este o grăsime ce se găseşte normal în sânge şi în toate celulele organismului. Un nivel crescut al colesterolului este nociv deoarece se depune în pereţii arterelor, cu consecinţele negative expuse anterior.
Colesterolul total este format din mai multe fracţiuni. Cele mai importante sunt HDL colesterolul (supranumit colesterolul “bun”) şi LDL colesterolul (colesterolul “rău”).
Trigliceridele sunt alte componente “grase” ale sângelui. Creşterea lor este la fel de nocivă, în special la femei şi diabetici.
Ca şi HTA, dislipidemiile nu dor, deci pentru a le depista trebuie să vă faceţi analize de sânge .

Când trebuie controlate grăsimile în sânge?

  • Cât mai devreme. Există aşa numite dislipidemii familiale (moştenite), cu valori mult crescute ale grăsimilor ce se pot manifesta de timpuriu în timpul vieţii. Acestea necesită un tratament susţinut toată viaţa, inclusiv măsuri speciale privind dieta, activitatea fizică susţinută, scăderea ponderală.
  •  Dacă sunteţi diabetic sau aveţi alţi factori de risc
  •  Dacă aţi suferit un infarct sau un atac cerebral
  •  Dacă sunteţi deja pe un tratament de scădere a grăsimilor (pentru evaluarea eficienţei)

Ce trebuie să ştiţi

  • Un regim sărac în grăsimi animale (carne, lactate, ouă) se impune chiar dacă faceţi un tratament cu medicamente care scad colesterolul. Consumaţi în schimb legume şi fructe. Prin dietă puteţi reduce colesterolul cu 5% şi să vă diminuaţi riscul cardiovascular cu 2% pentru fiecare procent de colesterol scăzut
  •  Dacă sub tratament grăsimile se normalizează, sau apar diverse efecte adverse, nu opriţi/ reduceţi
    tratamentul fără indicaţia medicului
  •  Dacă sunteţi diabetic controlul diabetului poate contribui la reducerea lipidelor (în special a trigliceridelor).
    Deseori este însă necesară medicaţia de reducere a grăsimilor, iar nivelul ce trebuie obţinut este mai mic decât cel obişnuit
  •  Faceţi zilnic activitate fizică: este o bună metodă de a “arde” grăsimile!
  •  Eliminaţi alţi factori de risc: fumatul (care scade colesterolul bun), obezitatea, alcoolul (în cantitate mai mare decât moderată)
  •  Dacă sunteţi slab/ă nu înseamnă că nu puteţi avea colesterol crescut!

Ţinta optimă a terapiei trebuie să fie:
Colesterol total: sub 200 mg/dl; sub 175 mg/dl (la diabetici)
LDL colesterol: sub 100 mg/dl; sub 70 mg/dl (la diabetici)
HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector)
Trigliceride: sub 150 mg/dl

Diabetul zaharat

Ce este diabetul?
Diabetul zaharat înseamnă excesul de zahăr în sânge.
Diabetul afectează în principal arterele şi nervii şi determină în final suferinţa mai multor organe: inimă, rinichi, ochi etc. Cei mai mulţi diabetici mor datorită bolilor cardiovasculare.
Există două tipuri de diabet:

  •  tip 1, ce afectează copiii şi adulţii tineri
  • tip 2, ce apare între 40-50 ani, de regulă la persoane supraponderale, sedentare

Diabetul poate evolua o perioadă în linişte (mai ales cel de tip 2), de aceea este descoperit întâmplător cu ocazia efectuării analizelor din diverse motive.
Acestea arată valori crescute ale glicemiei în sânge.
Valori normale ale glicemiei: sub 110 mg/dl (pe nemâncate)

Când se recomandă controlul glicemiei?

  •  Dacă aveţi rude de gradul I cu diabet
  •  Dacă sunteţi obez / supraponderal
  •  Dacă aveţi alţi factori de risc (HTA, fumat)
  •  Periodic dacă sunteţi diabetic

Există semne ale diabetului ?
Dacă sunteţi obosit, urinaţi des şi vă este foarte sete este posibil – dar nu obigatoriu – să aveţi diabet!

Ce trebuie sa ştiţi

  •  Dacă sunteţi diabetic, riscul cardiovascular este din start mare, indiferent de prezenţa celorlalţi factori de risc. De aceea se impune controlul riguros atât al valorilor glicemiei (optim sub 110 mg/dl) cât şi al TA şi colesterolului la valorile menţionate anterior.
  •  Diabetul poate determina diagnosticul tardiv al bolii cardiace ischemice, aceasta evoluând deseori fără durerea tipică.
  • Odată diagnosticat, este necesar să fiţi luat în evidenţa unui specialist în boli de nutriţie care va stabili atât tratamentul optim cât şi regimul ce trebuie urmat cu stricteţe.
  •  Modificarea stilului de viaţă: activitatea fizică regulată, oprirea fumatului, consumul redus de alcool şi scăderea în greutate fac parte din tratamentul diabetului.

Obezitatea

Cauza obezităţii este de cele mai multe ori creşterea aportului caloric combinată cu lipsa activităţii fizice.
Factori ereditari pot creşte predispoziţia la îngrăşare, deşi deseori este vorba despre factori de mediu şi obiceiuri comune în familiile de obezi. Obezitate de cauză endocrină (boli ale glandelor) este rară.

Aşadar, sunteţi supraponderal pentru că mâncaţi prea mult şi vă mişcaţi prea puţin!

Există două tipuri de obezitate: abdominală ( sau “în formă de măr”) şi cea a părţii inferioare a corpului ( “în formă de pară”)
Riscul de moarte subită creşte în paralel cu prima formă. Obezitatea abdominală creşte de 5-7 ori riscul de infarct şi diabet zaharat.
Cea mai simplă şi accesibilă metodă de a o defini este prin circumferinţa abdominală.

Măsurarea circumferinţei abdominale este recomandată în prezent ca o parte componentă a evaluării cardiovasculare de rutină în practica medicală curentă.

Sunteţi supraponderal la valori ale circumferinţei abdominale de:

  • peste 94 cm (pentru bărbaţi)
  •  peste 80 cm (pentru femei)
    Ce trebuie să ştiţi:
  •  Scăderea în greutate uşurează muncă inimii; chiar şi câteva kg în minus vor conduce la scăderea riscului cardiovascular.
  •  Nu ezitaţi să cereţi sfatul unui specialist în boli de nutriţie care vă va supraveghea cura de slăbire.
  • Nu există medicamente sau soluţii miraculoase de slăbit.
  • Reducerea aportului alimentar şi activitatea fizică susţinută sunt esenţiale.

Sindromul metabolic

Entitate relativ nou introdusă în medicină, acesta înseamnă asocierea de trei dintre următorii factori de risc: diabet, obezitate, HTA, creşterea trigliceridelor, scăderea HDL- colesterolului. Riscul cardiovascular este în mod evident mai mare.

 

“Singura metodă de a te menţine sănătos este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ţi place şi să faci ce nu ţi-ar face plăcere.” Mark Twain

Ce înseamnă o dietă sănătoasă?
O dietă sănătoasă include, în linii mari:

  •  cât mai multe fructe, legume; pui, peşte de 1-2 ori pe săptămână (peştele oceanic, în special somonul, prin conţinutul său crescut de acizi graşi polinesaturaţi tip omega- 3, are un efect protector cardiovascular)
  •  cu moderaţie: pâine, orez, cartofi, paste făinoase, alcool (adică cel mult un pahar mic de vin roşu/zi), grăsimi vegetale (ex.: nuci, ulei)
  •  cât mai puţin: sare (nu adăugaţi sare în mâncarea gătită), grăsimi de origine animală (carne roşie, unt, smântână, frişcă)
    Acest tip de dietă, denumită “mediteraneană”, s-a dovedit a scade frecvenţa obezităţii, a diabetului, a cancerului.

Suplimentul alimentar de vitamine (E,C,D) nu s-a dovedit că ar reduce riscul cardiovascular.
O dietă echilibrată îţi va da un tonus mai bun, întărindu-ţi sistemul imunitar!

Alcoolul

Consumul în cantităţi moderate de alcool (adică nu mai mult de un pahar mic de vin sau 25 ml de tărie sau 200 ml de bere pe zi) se poate însoţi de reducerea riscului cardiovascular.

Nu se recomandă consumul de alcool în beneficiul sănătăţii dumneavoastră!

Mai mult, sunt boli în care acesta este interzis cu desăvârşire. Acesta creşte tensiunea arterială, trigliceridele, afectează ficatul, poate favoriza apariţia insuficienţei cardiace (adică slăbeşte inima), a atacului cerebral şi chiar a unor tipuri de cancer.
În plus alcoolul aduce un aport caloric cu creşterea consecutivă a greutăţii.

Stresul

Modul în care reacţionaţi la stres vă poate influenţa riscul cardiovascular. Posibil prin faptul că sunteţi tentat să măncaţi mai mult, să fumaţi, să beţi, ceea ce influenţează negativ starea de sănătate.

Activitatea fizică

Activitatea fizică scade riscul cardiovascular şi de aceea este încurajată la orice vârstă, în funcţie de limitele individuale. În plus, ajută la controlul celorlalţi factori de risc: HTA, obezitatea, diabetul. Creşte colesterolul bun şi tonusul fizic şi psihic, adică determină o “stare de bine”.

Aşadar, nu ezitaţi să mergeţi cât mai mult pe jos: este mai convenabil pentru organism decât sportul modern de întreţinere tip fitness.

30 minute de mers “vioi” pe zi, cel puţin 5 zile/ săptămână este minimul necesar pentru sănătatea dumneavoastră!

Exerciţiul fizic este cea mai sigură cale pentru eliminarea stresului şi depresiei.

 

In concluzie

Alegeţi un stil de viaţă sănătos: alimentaţie săracă în grăsimi şi bogată în fibre vegetale!

  •  Consumaţi sare, cafea, alcool cu moderaţie (cât mai puţin sau ocazional)!
  •  Slăbiţi – dacă este cazul!
  •  Începeţi un program regulat de activităţi fizice (cel puţin mers pe jos)!
  •  Nu fumaţi!
  •  Evaluaţi-vă periodic riscul cardiovascular prin vizite lunare la medicul de familie!
  •  Controlaţi-vă tensiunea arterială şi colesterolul până la atingerea următoarelor valori ţintă:
  •  TA sub 140/90 mmHg în general şi sub 130/80 mmHg la anumite categorii (ex. diabetici)
  •  Colesterol total sub 190 mg/dl în general şi sub 175 mg/dl la anumite categorii
  •  LDL colesterol sub 115 mg/dl în general şi sub 70 mg/dl la anumite categorii
  •  Controlaţi-vă periodic glicemia: aceasta trebuie să fie sub 110 mg/dl!
  •  Urmaţi cu stricteţe tratamentul prescris de medicul dumneavoastră şi informaţi-l în legătură cu
    efectele acestuia!

Alegerile greşite duc la efecte nedorite. Liz Babbs

Contactati-ne        0332 104 350